Am raspuns la provocare, cat de nebun sa fiu ca sa fac asta? Habar n-am ce sa scriu (de o ora ma chinui sa leg 3 cuvinte si nu reusesc), dar o fac pentru ca n-am de ce sa ma feresc. Crezi ca pot sa fiu indiferent cand primesc un comentariu sau un mesaj de la tine? Numai un nesimtit poate sa ramana indiferent... sau cel putin asta cred. Degeaba ne dorim sa fim indiferenti si ne amagim singuri ca si reusim, tot o minciuna este. Ti-ai dorit sa spun numele intreg in post-urile mele anterioare, desi am facut asta o singura data pana acum pe blog. Cine ma cunoaste stie de unde vine "G" si de ce i-am zapacit de cap in ultima perioada cu initiala asta. "G" vine de la Gina, adica de la tine... si acest lucru nu se va schimba prea curand. De ce?... pentru ca n-a reusit nimeni sa ma faca sa iubesc din nou, nici nu cred ca as putea sa o fac asa de repede. Tu esti ultima persoana pe care am iubit-o si pe care inca o mai iubesc in adancul sufletelului meu ala mic mic si plin de "rautate", si la care tin enorm de mult, desi nu-mi fac aparitia in peisajul tau. Sunt o gramada de femei in Bucurestiul asta jegos, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ma arunc in bratele altcuiva doar pentru simplul fapt ca nu mai sunt cu tine si trebuie sa-mi gasesc pe altcineva. Nu ma intereseaza, nu vreau sa am langa mine o toapa proasta... nici nu pot sa am pe altcineva acum. Nici nu cred ca am sa gasesc pe cineva prea curand... pentru ca tu ai ridicat foarte sus stacheta si acum sunt greu de multumit. Nu-mi mai cere ca in locul lui "G" sa apara o alta initiala pentru ca nu pot sa iubesc la comanda, si nu pot uita asa de repede unele persoane. Crezi ca nu-mi doresc sa trec peste etapa asta?... crezi ca-mi este usor sa nu pot trece la altcineva sau crezi ca pot sa nu ma mai gandesc la tine, mai ales acum cand in viata mea si a familiei mele a aparut micuta Adela? De fiecare cand o vad ma gandesc la tine si la.... tot, dar deja toate astea nu-si mai au rostul acum. Am facut-o si pe asta...